Din timp in timp, gasesc in telefon cate o fotografie in fata careia ma opresc: “Ah, la poza asta pot sa scriu o poveste!”… Vedeti? Toata lumea sta acasa: si cele doua gutui indragostite, si familia de bratari Marysia. Pana si familia de paienjenei isi tese adapost. Ei toti ma roaga sa va transmit un mesaj: Oameni dragi, statiacasa! Astazi, iar erau mai multi oameni pe strazi… Si tot astazi, am vorbit la telefon cu un prieten a carui familie a fost diagnosticata cu Covid… Nu intru in detalii, nu vreau sa va intristez. Dar, oameni dragi, ceea ce vedem la televizor nu e un film, nu e fictiune. Oamenii aceia bolnavi nu sunt actori care joaca niste roluri. Oamenii aceia sunt oameni obisnuiti, ca si noi. Iar ceea ce vedem la televizor este realitatea acestor zile grele. Sigur, o sa fie bine, dar asta depinde de noi. Soarta noastra este in mainile noastre, mai mult ca in orice alta zi de pana acum. Stati acasa, iar daca trebuie sa iesiti, protejati-va. Pentru voi si pentru cei pe care ii iubiti. Daca vorba mea are vreo importanta pentru voi, va rog, ascultati-ma. Cate zile vor urma, vreau sa primesc doar vesti bune de la voi, despre fiecare dintre voi. E un alt mod in care va spun ca va iubesc.

2 Aprilie 2020

 

© Toate drepturile asupra textelor și imaginilor aparțin by Irina Reisler