“Pentru cine nu stie, caltabosul este un mezel traditional, facut in casa cam de toate familiile de romani, in perioada Sarbatorilor de iarna. Imi amintesc de familia mea: de cand am deschis ochii pe lume, taiatul porcului de Craciun era evenimentul in jurul caruia gravitau Sarbatorile de iarna. “Maria-Sa PORCUL” incepea sa isi ceara drepturile, inca din primavara, cand se facea drumuri de prospectare a pietii, se cauta rasa cea mai buna, mai grasa si mai carnoasa. Achizitionarea sa era cu surle si trambite si asigura statutul de “gospodari”, in fata vecinilor !!! Nici in timpul verii, nu era uitat: munci la camp, sapat pe rupte, pentru a-i asigura porcului hrana necesara… Ce sa mai, PORCUL era un membru important al familie. Si venea momentul sacrificiului, motiv de mare sarbatoare, infulecare pe rupte din sorici, carne prajita in untura etc… Apoi, urma pregatirea caltabosului: intestine umplute, care mai de care, cu tot felul de carnuri grase, orez si ceapa prajita, toate tronau pe masa de Craciun ! Ce rosii ? Ce legume ? Carne cu carne, care mai de care mai pregatita si impanata cu diverse. Ani la rand ! Mama, gurmanda mare, nu concepea varza gatita fara untura (tot din Maria-Sa Porcul), jumari si alte “porcarii”. Pieptul de pui ? “E fad, nu-mi place, nu are gust !”… De cate ori am auzit fraza asta… Poate si voi ati auzit-o, poate si voi va regasiti in povestea mea, a caltabosului ridicat la rang de mancare nationala.

Dar, unde nu va regasiti voi (si nu doresc nimanui sa se regaseasca) este continuarea povestii… Dupa 20 de ani de caltabos, de venerat Maria-Sa Porcul, de multe kilograme in plus, vine o zi, in care organismul cedeaza, bila nu mai poate produce suficiente sucuri gastrice, pancreasul o urmeaza curand si intra in colaps… Se produce explozia si tot ce ramane e un pat rece si steril de la Terapie Intensiva. In locul grohaitului multumit al Mariei-Sale Procul, se aude numai piuitul aparatelor, care lupta in locul organismului. Se aud medicii: “o pierdem,o pierdem !”. Si se aude o sinistra sirena de ambulanta…

Meditatia, timp de trei saptamani, intalnirea fata-n fata cu Doamna in negru, incep sa schimbe balanta. Maria-Sa Porcul este detronat de supa de legume, de iaurtul 0% si de branza de vaci primita cu lingurita… “Parca nu e asa fad pieptul de pui” – spune acum mama mea – “daca ma gandesc bine, e chiar gustos ! Si rosiile nu sunt chiar asa scumpe ! Uite, se gasesc si castraveti, chiar daca suntem in ianuarie !” Ce mirare pe ea… Mama se trezise la o noua viata.

Niciodata nu e prea tarziu, spun eu… Voi ce spuneti ? Il ridicam la rang de rege, pe Maria-Sa Porcul, si ne asumam riscurile ? Sau alegem “VREAU, POT SI REUSESC SA SLABESC SI SA FIU SANATOASA, PENTRU MINE SI CEI DRAGI” ?

semnez, cu drag,

Emira”

Aceasta este o poveste adevarata. Este o poveste, in care am fost impliacata si care s-a desfasurat sub ochii mei. Nici un cuvint nu este “infloritura”. Poate doar suferinta, prin care a trecut mama Emirei, este descrisa mult prea pe scurt si in prea putine vorbe. Imi amintesc, ca acum, ziua in care a fost adusa la un spital din Bucuresti, tinuta in viata de aparatele din salvarea lui Raed Arafat. Imi aduc aminte cit de sceptici erau medicii… si cit de greu imi venea sa ii transmit Emirei mesajele lor. Ironia sortii a facut ca acest moment greu sa se intimple exact in timpul campaniei de nutritie, in care Emira ducea propria lupta, cu kilogramele. Chiar a fost o ironie a sortii… Emira tocmai slabise 30 de kilograme, in timp ce grasimea a fost la un pas sa-i ucida mama… !

Lupta pentru viata a durat zile intregi. Cu lacrimi, cu nopti nedormite, cu temeri si asteptari, cu stat pe la usa Terapiei Intensive, in asteptarea unei vesti. Tot organismul cedase, sub povara kilogramelor in plus. Toate organele interne erau sufocate de “iubirea Mariei-Sale” si cadeau, rind pe rind. A urmat o operatie grea, cu sanse de reusita incerte. Apoi, alte si alte zile de Terapie Intensiva si de aparate, care o tineau artificial in viata… Oameni buni, GRASIMEA POATE UCIDE !

Ce s-a intimplat cu mama Emirei ? A supravietuit, printr-o minune. A primit, in dar, o a doua viata. Total diferita de prima.

Maria-Sa Porcul ? A fost detronat de rosiile din gradina si de puii de gaina din ograda.

Cit despre silueta Emirei – de ani buni, 100 de kilograme reprezinta doar o amintire.

Programul de slabire al Emirei a cuprins dieta personalizata, tratamente anticelulitice by Irina Reisler, facute acasa, si terapii cu aparate de remodelare corporala, facute la salon.

 

© Toate drepturile asupra textelor și imaginilor aparțin by Irina Reisler